02. Prezentare proiect- Project description

Proiectul intră în sfera diversităţii culturale (spiritul şi tema cheie a proiectului), a iniţiativelor care pun în valoare patrimoniul cultural naţional mobil şi imobil (upgradarea repertoriului imagistic şi audio-vizual, realizarea de hărţi turistice tematice care marchează istoric şi cultural prezenţa acestor minorităţi – elemente de arhitectură civilă şi religioasă, descrieri de oameni şi case, edificii publice, viaţă privată, comerţ, artă, muzică etc), precum şi patrimoniul imaterial (patrimoniul cultural al minorităţii greceşti din Brăila, parte a patrimoniului naţional). Proiectul intră şi în sfera de activităţi muzeale – digitizarea patrimoniului, respectiv baza de date realizată prin intermediul proiectului.

Realitatea complexă a dezvoltării oraşului nu poate fi înţeleasă antropologic, cultural, istoric, arhitectural, fără stabilirea şi prezentarea raporturilor de coexistenţă a diferitelor culturi care au acţionat asupra acestuia. Muzeul Brăilei oferă un prim proiect din seria celor ce urmăresc valorificarea contribuţiei etniilor care au influenţat decisiv istoria culturală a oraşului, propunând cazul Comunităţii Elene. Obiectivul general al proiectului este reactivarea memoriei şi a mediului cultural-istoric al oraşului Brăila din perspectiva diversităţii etnice. Proiectul va da astfel posibilitatea culturii elene din oraşul Brăila să-şi capete expresia şi să-şi recâştige valoarea în spaţiul public.

Proiectul propune următoarele acţiuni: cercetare pentru realizarea unei baze de date cu un bogat conţinut textual, imagistic şi audio-video care să prezinte contribuţia culturală şi istorică a comunităţii greceşti la dezvoltarea oraşului Brăila – date istorice esenţializate, viaţă privată (familie, stiluri de viaţă, relaţii inter-personale, şcoală, meserii etc.), arhitectură civilă şi religioasă, legende şi realităţi urbane, descrieri şi funcţiuni de monument, personalităţi, realitatea contemporană; realizarea unei hărţi virtuale care propune elemente urbane cu mărturii ale prezenţei grecilor în oraş – marile edificii private greceşti, edificii industriale greceşti, sediile editorilor şi librarilor greci, case legate de viaţa lui Panait Istrati precum şi de viaţa lui Dumitru Panaitescu Perpessicius la Brăila, frumoasele clădiri de altădată admirate de Nicolae Iorga în drumul lui de la Gară până în Piaţa Sf. Arhangheli şi în port -, precum şi realizarea unui film documentar despre greci brăileni, memorii şi locuri comune ale comunităţii greceşti din Brăila.

Un Grec, Doi Greci, Trei Greci… Brăila. Un titlu sugestiv pentru că, decenii de-a rândul, grecii au fost acasă la Brăila. Au venit aici, au făcut comerţ, au prosperat, au clădit case, biserică, şcoli, mori, tipografii dar au şi trăit, au suferit, au iubit. Cât de mult s-au simţit ei aici acasă sau cât de mult au tânjit după pierduta patrida este dificil de spus. Un context istoric sau o alegere cu substrat financiar au determinat, în secolul al XIX-lea, zeci de familii să-şi construiască aici viaţa. Şi-au creat propria insulă într-o mare de alte naţii. A fost destul de simplu, pentru că aveau portul şi propriile vapoare care îi legau de Elada. Dar vremurile s-au schimbat şi, precum alte insule greceşti astăzi puţin locuite şi „insula grecească” din portul Brăila a fost încet, încet părăsită pentru alte locuri mai prielnice pentru comerţ liber sau pentru libertate de exprimare. Mai târziu, evenimentele politice din Grecia, din deceniul V al secolului al XX-lea, au determinat alte familii de greci să se stabilească la Brăila. Indiferent care a fost motivul care i-a determinat să aleagă calea Brăilei sau să părăsească acest oraş, aceşti greci au fost, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, brăileni, au contribuit la evoluţia oraşului, mărturiile trecerii lor fiind extrem de vizibile în centrul istoric al oraşului. Dar câţi dintre brăilenii de astăzi ştiu că, într-un trecut foarte apropiat, pe străzile oraşului se vorbea limba greacă ca la Pireu… Extrem de puţini.

Prin acest proiect am încercat să salvăm, atât cât mai este posibil, fragmente din memoria culturală a oraşului şi să aducem aceste informaţii în atenţia publică. Ne-am dorit să completăm cercetările istoricilor – cu privire la elementul elen de la Brăila, de-a lungul timpului -, cu mărturii ale grecilor care s-au născut sau au trăit o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp aici. Ca să cunoşti cu adevărat o comunitate umană, indiferent de etnie sau de convingeri, este important să vorbeşti cu oamenii şi să le asculţi poveştile de viaţă, să înţelegi ce şi cum au trăit, cum au gândit, cum au simţit, ce vise le-au animat destinele, ce tipare morale le-au coordonat acţiunile, cum au privit pe cei din jur şi cum s-au simţit influenţaţi de ceilalţi, cât de „diferiţi” au fost şi cum sunt, de fapt – pentru că la Brăila comunitatea grecească este o realitate chiar dacă nu mai are atât de mulţi membri, nu mai are nici forţa financiară şi nici strălucirea de altădată. Din păcate, nici Brăila nu mai este cea de altădată!

„Îmi amintesc că pe strada… era o casă (prăvălie, restaurant, cafenea, şcoală…) a unui grec…”, „Îmi amintesc că în port era o agenţie de navigaţie a unui grec…”, „La Brăila în port venea prin anul… vaporul… dinspre Grecia şi era un căpitan grec care povestea că…”, “Când bunicii au venit la Brăila…”, „Tata citea un ziar grecesc cu numele…”, “Prima casă în care au locuit bunicii era pe strada…”, „Eram copil şi mă jucam cu alţi copii de greci un joc… regulile erau cam aşa… şi spuneam următoarele versuri în greceşte…”, „Mi-amintesc că am primit de la un grec…”, „La sărbători…”, „La şcoala grecească era un profesor…”, „Bunica gătea un fel de mâncare… după o reţetă din insula… ”, „Mă duceam la frizeria unui grec şi-l auzeam adesea fluierând un cântec vechi grecesc… Versurile erau cam aşa…”, „Mama nu ne lăsa să…”, „Când am ajuns prima dată în Grecia, mi-amintesc…”, „Se dansa adesea în casa noastră un dans grecesc care…”. Astfel de informaţii sunt inedite, tocmai pentru că nu le putem găsi în cărţi şi arhive ci doar în minţile şi sufletele oamenilor. Iar oamenii sunt trecători şi odată cu ei se pierde şi ce-au trăit dacă nu aleg să împărtăşească experienţele lor colii de hârtie.

Rezultatele cercetărilor istorice şi o sinteză a răspunsurilor pe care le-am obţinut la o sumă de întrebări – structurate într-un interviu scris, foarte amplu şi pe alocuri incomod, pe care l-am trimis pretutindeni –, mărturiile de fapt ale unor greci brăileni care acum locuiesc în Brăila, Galaţi, Bucureşti, Craiova, Grecia, Germania, Franţa, Australia, Noua Zeelandă, SUA fac obiectul unor publicaţii tipărite, realizate în cadrul proiectului.

Interviurile scrise şi video complete, realizate în cadrul acestui program cultural, toate fotografiile – realizate după amintiri de familie, documente, obiecte – pe care aceste familii, cu generozitate, ne-au permis să le folosim pentru acest proiect – precum şi fotografii după documentele din arhiva Comunităţii Elene Brăila, copii după imagini din arhiva video a Comunităţii Elene Brăila, la care am adăugat fotografii şi imagini video din arhiva Muzeului Brăilei, publicaţiile tipărite realizate, precum şi cele două filme realizate în cadrul proiectului pot fi consultate de public în Sala Diversităţii Culturale a Muzeului Brăilei. Centrul va dezvolta, în timp, această bază de date despre grecii din Brăila dar va crea şi alte baze de date, cu mărturii şi material foto şi video, legate de celelalte etnii care au trăit şi influenţat istoria oraşului: ruşii lipoveni, evrei, armeni, bulgari, turci, rromi.

Mulţumim tuturor celor care au înţeles importanţa acestui program cultural şi mai ales celor care au avut răbdarea şi bunăvoinţa să-şi deschidă sufletele şi să ne împărtăşească experienţe de viaţă, fericite sau mai puţin fericite: fam. Andreescu Jana (Galaţi), fam. Bartaloş Lidia (Brăila), fam. Băjenică Eli (Brăila), fam. Bonicioli Cleopatra (Brăila), fam. Caravia Haralambie (Bucureşti), fam. Cochino Vasile (Brăila), fam. Diamandi Maria (Brăila), fam. Dimofte Lidia Maria (Bucureşti), fam. Dumitriu Nicolae (Brăila), fam. Dumitru Aspasia (Brăila), fam. Exarhu Marius (Brăila), fam. Fotiadis Adriana (Wellington – Noua Zeelandă), fam. Ganea Maria (Brăila), fam. Guleamachis Adrian (Brăila), fam. Gavaz-Nicolae Florentina Octavia (Brăila), fam. Haraga Elefteria (Brăila), fam. Irimia Amalia (Brăila), fam. Ispir (Caligas) Reghina (Brăila), fam. Ion Ana-Maria (Bucureşti), fam. Karafyllidis Athanassios (Berlin – Germania), fam. Lichiardopol Corina (Craiova), fam. Mandas Constantinos (Brăila), fam. Mihăilescu Elena (Bucureşti), fam. Mija Nicoleta (Brăila), fam. Muşat Florentina-Cristina (Brăila), fam. Nicolae Panait (Brăila), fam. Pana Ştefan Panait (Stuttgart – Germania), fam. Papas Artemiza Carmen (Brăila), fam. Paraschiv Caliopi (Brăila), fam. Pieratos Anisia (Brăila), fam. dr. Poenaru Constantin (Brăila), fam. Portocală Radu (Paris – Franţa), fam. Raftopol Stelian (Brăila), fam. Samaras Neculai (Brăila), fam. Saridache Marica (Brăila), fam. Saridache Nicolae (Brăila), fam. Spiridon Nicolas (Brăila), fam. Stefanidis Constantin (Brăila), fam. Stroe Antonette Rodica (Brăila), fam. Stroe Elena (Brăila), fam. Teodorescu Victoria (Brăila), fam. Theodoru Maria-Denise (Bucureşti), fam. Turculeţ Dumitra (Brăila), fam. Ţigaridis Panait (Brăila), fam. Vertoudakis (Caridi) Alexandra (Australia), fam. Vâlcu Silvia (Brăila), fam. V. A. (Detroit – S.U.A.).

Camelia Hristian
Asistent de proiect

Introduction of the project

The project is part of the issue of the sphere of cultural diversity (the spirit and key topic of the project), of the initiatives that fructify the mobile and fixed national cultural patrimony (upgrading the imagistic and audio-visual repertoire, making thematic tourist maps that mark, in a historical and cultural way, the presence of these minorities – elements of lay and religious architecture, descriptions of people and houses, public edifices, private life, trade, art, music etc.), as well as the immaterial patrimony (the cultural patrimony of the Greek community in Brăila, which is part of the national patrimony). The project is also part of the sphere of museum activities – digitizing the patrimony, namely the database made as a result of the project.

The complex reality of the city’s development cannot be grasped – anthropologically, culturally, historically and architecturally – without establishing and introducing the coexistence relations between the different cultures that have acted upon it. The Museum of Brăila offers a first project from the series of those that aim at fructifying the contribution of the ethnic groups that have played a crucial role in the city’s cultural history, by proposing the case of the Greek Community. The general purpose of the project is to reactivate the memory and cultural-historical environment of the city of Brăila from the viewpoint of historical diversity. That way, the project will enable the Greek culture from the city of Brăila to get its own voice and restate its value in the public space.

The project puts forward the following actions: research for compiling a database with a rich textual, imagistic and audio-visual content, which comprises the cultural and historical contribution of the Greek community to the development of the city of Brăila – core historical data, private life (family, lifestyles, interpersonal relations, school, trades etc.), lay and religious architecture, urban legends and realities, descriptions and functions of monuments, famous people, contemporary realities; making a virtual map that proposes urban elements with signs of the Greek presence in the city – the large Greek private buildings, Greek industrial edifices, headquarters of Greek bookshops and publishing houses, houses connected to the life of Panait Istrati, as well as Dumitru Panaitescu Perpessicius la Brăila, the beautiful buildings once admired by Nicolae Iorga on the way from the train station to the St. Archangels Square and in the harbor – as well as making a documentary on the Greeks from Brăila, shared places and memories of the Greek community in Brăila.

One Greek, two Greeks, three Greeks… Brăila. This is a suggestive title because, for decades, the Greeks called Brăila home. They came here, traded, prospered, erected houses, churches, schools, mills and printing presses, but also lived, suffered and loved. To what extent they felt at home here or longed for the lost patrida is difficult to say. A historical context or a choice made for financial reasons determined dozens of families to build a life here. They created their own island in a sea of other nations. This was rather simple, given that they had the harbor and their own ships to connect them with Greece. But times have changed and, same as other Greek islands that have little population nowadays, the “Greek island” from the Brăila harbor was, step by step, deserted for places that had better opportunities for freedom of trade or freedom of expression. Later on, the political events from Greece, starting with the 5th decade of the 20th century, made Greek families come to Brăila to settle. Regardless of the reasons that pushed them towards or away from Brăila, these Greeks were, for shorter or longer periods, citizens of Brăila and contributed to the development of the city. The marks of their passing through here are visible in the historical center of the city. How many of today’s inhabitants of Brăila know that, not so long ago, one heard on the streets of the city as much Greek as in Piraeus… not many.

This project is an attempt to save, as much as is a still possible, fragment from the city’s cultural memory and bring this data to the attention of the people. It was our desire to complete the research of the historians, insofar as the Greek element in Brăila throughout time is concerned. In order to better understand a human community, regardless of its ethnic origins and beliefs, one needs to talk with the people and listen to their life stories, to understand how they lived an what for, what were their thoughts, their feelings, the dreams that fueled their destinies, the moral patterns that steered their actions, how they regarded those around them and how they felt influenced by the others, how “different” they were and still are, in fact – because the Greek community is a fact in Brăila, even though it’s not so large anymore and does not have the financial force and luster it once had. Unfortunately, Brăila itself is not what it used to be either!

“I remember there was, on the street… a house (shop, restaurant, coffee shop, school…) that belonged to a Greek…”, “I remember there was a shipping agency that belonged to a Greek in the harbor…”, “In the Brăila harbor came, in the year… the ship…. from Greece, which had a Greek captain that told the story of…”, “When my grandparents came to Brăila…”, “Dad read a Greek newspaper called…”, “The first house where my grandparents lived was on…”, “As a child, I used to play with the other Greek children a game called… which had these rules… and we said the following verses in Greek…”, “I remember receiving from a Greek…”, “During the holidays…”, “The Greek school had this teacher…”, “My grandmother prepared this dish… a recipe from the island…”, “I used to go to a Greek’s barbershop and often heard him whistling an old Greek song. The verses sounded like this…”, “Our mother would not let us…”, “When we first came to Greece, I remember that…”, “We often danced in our home a Greek dance that…”. This kind of pieces of information is unusual because it cannot be found in books and archives, but only in the minds and souls of people. When people disappear, they take with them their life experiences, unless they choose to share them with a sheet of paper.

The result of the historical research and a synthesis of the answers that we received from several questions – structured in a written interview, very ample and sometimes uncomfortable, which we have sent everywhere – in fact, testimonies of Greeks from Brăila that now live in Brăila, Galaţi, Bucharest, Craiova, Greece, Germany, France, Australia, New Zealand and US are included in works published as part of the project.

The complete written and video interviews taken during this cultural project, all the photographs – of heirlooms, documents and items – that these families generously made available for this project – as well as photographs of documents from the archive of the Brăila Greek Community, copies of images from the video archive of the Museum of Brăila, the published texts and the two films made as part of the project are available to the public in the Cultural Diversity Hall of the Museum of Brăila. In the meantime, the center will develop, in time, this database on the Greeks from Brăila, but will also create new databases, with testimonies, photo and video materials, connected to other ethnic groups that have lived and influenced the history of the city: Lipovan Russians, Jews, Armenians, Bulgarians, Turks and Romanians.

We invite you to visit the project’s website, at http://www.diversitate-culturala-muzeulbrailei.ro/, where you will find a virtual map that proposes some urban elements with marks of the Greek presence in the city – the large private Greek buildings, Greek industrial edifices, the headquarters of Greek printing presses, houses connected to the life of Panait Istrati and Dumitru Panaitescu Perpessicius in Brăila, the beautiful buildings once admired by Nicolae Iorga on the way from the train station to the St. Archangels Square and the harbor.

Camelia Hristian, chief of Public Relations, Museum of Brăila

Project Assistant

 

English translation – Livia Sîrbu

 

Leave a Reply